Judecatorii
Sub raza sfanta a Chipului Tau, Doamne
Imi plec genuchii si fruntea mea natanga
Cu pletele incaruntite, ce numara mai multe toamne
Si trupu-npovatat, ce-i gata sa se franga!
In ruga mea Stapane, indurare iti cersesc.
Sa- mi mai lasi sa curga, al meu izvor al vietii
Din valtoarea fardelegilor, acum sa ma opresc
Si sa m- ajuti, sa-ncatusez pacatul mortii.
Te rog…ispitele, sa nu-mi mai tulbure izvorul
Cu rana suferintei, cu truda inlacrimata
In negura adancului, mi-au zavorat dorul
In umbra mortii negre, cu giulgiu-nfasurata
Ce naluciri nefaste, imi schimba al vietii sens ?
Ce intunecime, vrea sa-mi curme zarea?
Cu minciuni si vorbe goale ma ademenesc
Vor sa-mi ia Cuvantul, vor sa-mi schimbe Calea!
Prin Valea Trecerii zoresc, cu pofta lor nefasta
I-aud cum in harjoana, din departari vuiesc
Aceste duhuri rele, spargand bolta albastra
Ravnind truditu-mi suflet, in juru-mi dantuiesc.
O!... Doamne, zambetul mi-e inchis in patima durerii!
Visul neimplinit, ca intr-o ruina... geme!
Linistea-i ascunsa in salasul mut al urii!
Dreptatea- mi sugrumata, mustrata de blesteme!
Nu m-au biruit Stapane... dar, ce-mi cer judecatorii?
Sa-mi vand credinta si mintea inteleapta?
Si ce vor ei sa-mi dea, in schimbul "lepadarii?!"
O fericire pamanteana? Q... nu Stapane "iarta!"
O!.. Dar, cata durere inchide-n ea "iubirea"
Si cate lacrimi triste, ascunde sufletul
Aceluia ce impartaseste nemurirea
Cum a scris in Sfanta Carte, "Duhul"
Poate... sunt ultimele mele soapte!
Din lumea sumbra ce ma osandeste
Poate... candva, voi cobori in neagra noapte
Acolo, unde, firul vietii se opreste.
Dar, ma voi lupta din rasputeri, cu valul vietii
Sa fiu cu Tine partas la "nemurire"
S-astept cu dor "venirea diminetii"
Cand vei venii pe cer, cu atata "slava si marire"
Doar Tu ai spus ca la acestea suntem, jos, aici lasati:
"Necazuri si ispite veti avea in lume!
V-am spus aceste lucruri, dar nu va intristati
Ca nu peste mult timp, va voi lua la Mine!"
Dar, iata, zorii vin, furtuna v-a inceta!
Corabia vietii o indruma un Heruvim
In zori apare... Soarele, EL,"Mirele" asteptat!
Ierusalime dulce, o... cat de mult te iubim!
Compusa, azi 12-03-2007, de ziua mea de nastere.
"E prea multa tristete, prea m-am saturat de laudele celor
mandri, de ocarile celor necredinciosi". (Ps.David.)
Elisabeta Branoiu.
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu